Skip to content

Info

gorjJudețul Gorj este unul dintre cele 41 de județe ale României. Reședința lui este municipiul Târgu Jiu.

Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au gasit adăpost în Gorj. Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș. Teritoriul județului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest județ a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea județul a fost o parte distinctă a formațiunii politice condusă de Litovoi. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca județ.

Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est). La nivelul județului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate 155.695 de locuințe și 345.771 de persoane.

Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, județul Gorj se află într-o poziție mai puțin favorabilă, deoarece regiunea din care face parte este caracterizată de un nivel de dezvoltare mai scăzut. El dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil și este unul dintre județele bogate în resurse naturale atât din punct devedere al cantităților cât și al diversității.

Cu un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc, monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică.

Etimologie

Despre denumirea acestui județ se poate spune cã este o prescurtare a vechii denumiri slave „Gornemu” (Gore), „Jiliu” (Jil sau Jii) adică „Jiul de Sus” sau „Jiul de Munte” care treptat s-a transformat în „Gorjii”, apoi „Gorjiu” și, într-un final, în Gorj.

Istorie

Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au gasit adăpost în peșterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveală de arheologi și speologi la Baia de Fier și Broșteni. Așezările de la Bălești, Crasna, Vladimir, Runcu și Telești stau mărturie locuirii județului în epoca neolitică și cea a bronzului.

Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituții specializate, între care și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificații romane de la Bumbești-Jiu, a castrelor cu val de pământ de la Cătunele, Pinoasa-Vârt, precum și a așezărilor civile romane de la Săcelu, Ciocadia, Târgu Jiu, Slobozia – Bârsești, care atesta o viață romană intensă, fapt ce va duce la o simbioză daco-romană, etapă importantă în formarea poporului și limbii române.

Teritoriul județului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest județ a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea județul a fost o parte distinctă a formațiunii politice condusă de Litovoi. Teritoriul pe care îl acoperă astăzi a fost numit județul Jaleș, în documente datând din 1385, când a fost sub conducerea lui Dan I și din 1387, de-a lungul domniei lui Mircea cel Bătrân. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca județ.

Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș. Din aceeași dată sunt consemnate și localitățile Tismana și Dabaceni, ultima fiind fosta reședință a Gorjului.

De pe aceste meleaguri se declanșează mișcarea de la 1821 care a reprezentat în istoria Principatelor Române sfârșitul vechiului regim feudal și începutul epocii moderne. Acest proces de renaștere națională în Principatele Române îl are în fruntea sa pe Tudor Vladimirescu, originar din Vladimir, care în ianuarie 1821, la Padeș, dă citire proclamației către popor, un adevărat program al revoluției.

Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde și județul Gorj, „Proclamația eliberatoare” fiind citită la Târgu Jiu, la 20 iunie 1848. Se remarcă activitatea, în cadrul guvernului provizoriu, a generalului Gheorghe Magheru și Christian Tell, originari din Gorj, ce vor reprezenta județul în Adunarea Constituțională.

Treizeci de ani mai târziu, efective militare gorjene vor participa la războiul de independență. Se remarcă șarja escadronului III Gorj din regimentul 2 Călărași, în luptele de la Vidin în octombrie 1877. Sacrificiul ostașilor gojeni în obținerea independenței, s-a ridicat la peste 241 morți. Din 1998 Județul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia.

Documente și monumente istorice

Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale ascunde comori nebănuite de mulți dintre gorjeni. Aici, pe langă actele păstrate pentru că așa prevedea legea, există și altele foarte vechi, donate de familii care au conștientizat valoarea lor. Printre cele mai importante, se află documente scrise cu mâna pe hârtie sau pergament (făcut din piele de vițel prelucrată), scrierile fiind în română sau slavonă, cu caractere chirilice.

Deși, de-a lungul timpului, autoritățile au conștientizat importanța păstrării documentelor, au existat și momente în istorie când acestea au fost distruse.

Patrimoniul cultural imobil al județului Gorj are înscrise în Lista monumentelor istorice, aprobată de ministerul culturii și cultelor în 2004, peste cinci sute de obiective monument istoric. Acestea reprezintă a șasea parte din totalul monumentelor din Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Geografie

Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est). Principalele orașe și municipii sunt Târgu Jiu (reședința de județ), Bumbești-Jiu, Motru, Novaci, Târgu Cărbunești, Țicleni și Rovinari.

Relieful județului Gorj este variat și poate fi împărțit în trei unități fizico-geografice. Acestea sunt: Carpații Meridionali, reprezentați de munții Godeanu, Vâlcan și Parâng, Subcarpații Getici între râurile Motru și Olteț, dealurile sudice care se întind de-a lungul Platoului Getic. Altitudinile oscilează de la 2.518 m în Masivul Parângu Mare la 100 m în Valea Jiului din sudul județului. Teritoriul județul Gorj este bogat în ape subterane cum ar fi apele de carst provenite din bara calcaroasă montană unde s-a făcut și captarea celor două izvoare la Runcu și Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secundă fiecare. Ape freatice la adâncimi mici de circa 2-3 m se află în depresiunile subcarpatice și în luncile râurilor din zona de podiș folosită de locuitori prin captări în puțuri. Apele minerale apar la Săcelu în izvoare, folosite pentru băi.

Clima este temperat-continentală moderată cu influențe mediteraneene. Datorită configurației reliefului, clima este diferențiată în funcție de treptele de relief. Temperaturile medii anuale cresc dinspre nord spre sud. Vânturile dominante sunt cele nordice.

Flora și fauna județului sunt variate. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean, pontic, balcanic și balcano-dacic.

Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu. Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan).

Gorjul este delimitat la nord de paralela de 45°58′ latitudine nordică, ce trece în apropiere de localitatea Țânțăreni. Limita estică se află în apropierea localităților Alimpești și Polovragi, pe lângă trecând meridianul de 23°39′ longitudine estică. Limita vestică este reprezentată de vârful Dobru din Munții Godeanu, situat pe meridianul de 22°6′ longitudine estică. Paralela de 45° străbate teritoriul județului prin partea de sud a reședinței acestuia.

Turism

coloana infinituluiCu un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc, monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică (multe opere fiind de interes internațional), reprezentând un important patrimoniu folcloric și etnografic, aceste așezări și locuri prezentându-și istoria din cele mai vechi timpuri până astăzi.

În Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care și două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 și E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Oltețului – Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din România, o stațiune de schi (Rânca), precum și perimetre de vânătoare și pescuit ce atrag anual un mare număr de turiști.

Arhitectura lemnului tezaurizează mărturii de o excepțională valoare artistică a culturii materiale și spirituale a poporului român. Importante pentru evoluția programului arhitectural sunt în mare măsură și casele și conacele realizate îndeosebi între secolele al XVI-lea și al XIX-lea: Casa Dimitrie Măldărăscu, din municipiul Târgu Jiu, strada Tudor Vladimirescu, nr. 36; Casa Cartianu, situată în satul Cartiu, comuna Turcinești, la nord de municipiul Târgu Jiu; Casa Cornea Brăiloiu, din cartierul Vădeni al municipiului Târgu Jiu; Casa Barbu Gănescu, din municipiul Târgu Jiu, Piața Victoriei, nr. 1; Casa Vasile Moangă, din municipiului Târgu Jiu; Casa Moangă – Pleșoianu, din stațiunea Săcelu. Fondul arheologic cu valoare turistică este reprezentat prin cele câteva castre romane și așezări vechi mai deosebite, aflate în diverse localități. Cel mai important obiectiv de cultură și în același timp turistic al județului este reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brâncuși. Creatorul școlii moderne de sculptură, genialul Constantin Brâncuși, a oferit în dar orașului Târgu Jiu câteva opere de o inestimabilă valoare.

În arhitectura religioasă din Gorj, bisericile din lemn mărturisesc despre o civilizație a lemnului cu rădăcini adânci în timp. Făurite dintr-un material perisabil, prin grija micilor comunități locale, ele au dăinuit peste veacuri și întâlnim astăzi construcții de acest tip vechi de peste 300 de ani – Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli”, Ceauru, comuna Bălești, realizată în 1672, Biserica de lemn „Intrarea în Biserică” de la Slăvuța, comuna Crușeț construită în 1684, la care se adaugă un număr însemnat de obiective de secol XVIII.

Dezvoltarea și consolidarea turismului reprezintă o prioritate pentru autoritățile Gorjului.

Populatia

populatia

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: